Pe el l-am cunoscut acum 4 ani, cred, cand tatal Alinei ne ducea la scoala, iar, in fiecare dimineata, el se lovea duios de masina, incercand sa o manance. Din cate mi-l amintesc, avea o slabiciune pentru masinile albe. I se spunea Cascadorul si stia cum sa imi infrumuseteze diminetile. Obisnuia sa dispara din cand in cand si nu ma puteam intreba daca pasiunea ii adusese sfarsitul. Dar, cand renuntasem la orice speranta, se lovea de masina deodata si urla furios, inseninandu-ne zilele. Acum 2 sau 3 ani am avut ocazia sa il vad live in action. Ma simteam ca la Discovery, urmarindu-l cum pandea tacticos vehiculele ce treceau pe strada: se aseza dupa o masina parcata si le urmarea pe cele care circulau, exact ca un adevarat pradator. Iar cand prada ii era pe plac, se napustea la ea, condus mai mult de pasiune decat de instinct, dupa care se ascundea si isi relua ritualul atat de minutios. Nu l-am mai vazut de mult timp. Prea mult ca sa mai sper ca este in viata, fie-i sufletelul binecuvantat cu cate masini si-a dorit. Dar, cine stie? Poate ca intr-o dimineata...

Pe ea o cunosc de putin timp si, spre deosebire de specimenul unic de mai sus, ea este enervanta. Tare. Ma gandesc sa ii strecor putina otrava in carne (bine ,nu as face asa ceva, pentru ca nu suport nici macar sa vad animale moarte ,dar sa o fac eu cu mana mea?! nu as mai dormi ani de zile din cauza asta, dar imi place sa imi spun in sinea mea ca o voi face intr-o zi). She is a stalker. La inceput, am crezut ca e doar speriata si ca nu stie cum sa se strecoare de mine si de Doll, dar, dupa ce ne-am indepartat, ea ne-a urmat, incredibil de subtila (ghinionul ei ca e toamna si ca totul pocneste atunci cand calci). Fireste ca am fost amuzata, fiindca, in curiozitatea ei, era deosebit de simpatica. Insa de la simpatie la antipatie nu e o distanta mare, chiar si daca ai o laba de matza. Ne-a atacat, nenorocita . Mi-a marcat cainele, lasandu-i o zgarietura pe botic, ba m-a "scuipat" si pe mine cand am incercat sa o alung. N-a vrut sa plece. M-a urmarit pana in scara, cand i-am trantit usa in bot. A doua zi, dimineata, era acolo. Asteptand. O saptamana intreaga m-a urmarit pana am iesit din raza ei de actiune. In seara aceasta avea iar tendinte sinucigase - nu sunt eu the cat killer, dar cine sunt eu sa intervin in dusmania instinctuala dintre caine si pisica? Iar Doll e maestra in "aranjat".
Promit sa ii si fac o poza pisicii. Poate sunt doritori de asa specimen unic.