What does spring mean?
It means rebirth.
It means renewal.
It means flowers whose flavours make you drunk with pleasure.
It means clear ,blue sky ,
It means cherry and apricot flowers,
It means life.
Intotdeauna am iubit primavara. O sarbatorim de la inceputul lumii, iar traditiile au ramas si s-au unit pentru a sarbatori cel mai frumos festival al naturii. Inca de la primele semne ale incalzirii, ne uitam cu atentie prin gradini dupa flori si , oricat de mult ne-am concentra ,tot ne surprinde cand vedem bobocii pentru prima data.
Primavara nu vine intr-o zi ,si totusi, asa simtim. Si pare a fi una dintre cele mai frumoase zile ale anului. Ziua cand ne oprim pentru o secunda si tragem in piept un aer caldut,care prevesteste numai lucruri bune. Ziua cand ne oprim si privim gradinile si ne sare inima din piept vazand primele firicele de iarba.Ziua cand observam ca dimineata se arata mult mai frumoasa si mai luminoasa, anticipand o zi perfecta. Ziua cand privim oamenii si ne place sa vedem lumina de pe fata lor. Ziua cand ne privim pe noi si constatam cat de diferiti suntem dupa sase luni de toamna si iarna pe care credeam ca nu le vom trece vreodata.
It means rebirth.
It means renewal.
It means flowers whose flavours make you drunk with pleasure.
It means clear ,blue sky ,
It means cherry and apricot flowers,
It means life.
Intotdeauna am iubit primavara. O sarbatorim de la inceputul lumii, iar traditiile au ramas si s-au unit pentru a sarbatori cel mai frumos festival al naturii. Inca de la primele semne ale incalzirii, ne uitam cu atentie prin gradini dupa flori si , oricat de mult ne-am concentra ,tot ne surprinde cand vedem bobocii pentru prima data.
Primavara nu vine intr-o zi ,si totusi, asa simtim. Si pare a fi una dintre cele mai frumoase zile ale anului. Ziua cand ne oprim pentru o secunda si tragem in piept un aer caldut,care prevesteste numai lucruri bune. Ziua cand ne oprim si privim gradinile si ne sare inima din piept vazand primele firicele de iarba.Ziua cand observam ca dimineata se arata mult mai frumoasa si mai luminoasa, anticipand o zi perfecta. Ziua cand privim oamenii si ne place sa vedem lumina de pe fata lor. Ziua cand ne privim pe noi si constatam cat de diferiti suntem dupa sase luni de toamna si iarna pe care credeam ca nu le vom trece vreodata.
Nervii constituie o parte importanta a vietii... daca nu ar exista nervi si lucruri care sa ne faca nervosi ,viata ar fi mult prea frumoasa, si atunci care ar mai fi „placerea de a trai”? De ce ne-am mai plange? De ce ne-am mai smulge parul din cap si ne-am mai baga unghiutzele in gat? De ce am mai injura cu jumatate de glas in timp ce zambim frumos ,cu o spranceana ridicata si coltul stang al gurii in sus?
Deci ,ce ma enerveaza? Ma enerveaza prea multe chestii ca sa le enumar – ma enerveaza orice cand sunt intr-o stare proasta si ma enerveaza prea multe chestii cand sunt intr-o faza buna.
Ce imi strica o zi perfecta?
Mi-o strica ,in primul rand ,fetele mataite...
Fetele care se alinta din orice si pun botic numai ca sa para interesante... fetele care nu pot sa mearga pe strada daca nu se tin de mana si daca incerci sa treci, spui „Pardon!” de vreo sase ori si tot nu te aud deoarece discutia despre rebede e prea importanta ,iar daca te enervezi si devii nesimtit si treci printre ele ,iti arunca o privire la fel de placuta precum pneumonia...
Mi-o strica oamenii care nu isi stiu limitele si talentele. Oamenii care nu au nicio treaba cu domeniul respectiv sau sunt paraleli cu anumite aptitudini ,insa incearca din rasputeri sa-ti demonstreze contrariul ,ba mai mult ,mai sunt si incurajati sa o faca.
Ma enerveaza copiii mici... Imi creste tensiunea cand ma grabesc dimineata spre scoala ,iar o mama isi invata copilasul de 1-2 ani sa mearga ,blocand trotuarul si fortandu-i pe ceilalti sa mearga in acelasi ritm cu odorul ei...
Ma enerveaza ...ma enerveaza mult prea multe chestii ca sa le pot scrie aici... mi-ar trebui romane intregi...
Deci ,ce ma enerveaza? Ma enerveaza prea multe chestii ca sa le enumar – ma enerveaza orice cand sunt intr-o stare proasta si ma enerveaza prea multe chestii cand sunt intr-o faza buna.
Ce imi strica o zi perfecta?
Mi-o strica ,in primul rand ,fetele mataite...
Fetele care se alinta din orice si pun botic numai ca sa para interesante... fetele care nu pot sa mearga pe strada daca nu se tin de mana si daca incerci sa treci, spui „Pardon!” de vreo sase ori si tot nu te aud deoarece discutia despre rebede e prea importanta ,iar daca te enervezi si devii nesimtit si treci printre ele ,iti arunca o privire la fel de placuta precum pneumonia...
Mi-o strica oamenii care nu isi stiu limitele si talentele. Oamenii care nu au nicio treaba cu domeniul respectiv sau sunt paraleli cu anumite aptitudini ,insa incearca din rasputeri sa-ti demonstreze contrariul ,ba mai mult ,mai sunt si incurajati sa o faca.
Ma enerveaza copiii mici... Imi creste tensiunea cand ma grabesc dimineata spre scoala ,iar o mama isi invata copilasul de 1-2 ani sa mearga ,blocand trotuarul si fortandu-i pe ceilalti sa mearga in acelasi ritm cu odorul ei...
Ma enerveaza ...ma enerveaza mult prea multe chestii ca sa le pot scrie aici... mi-ar trebui romane intregi...
In viata ma ghidez dupa doua notiuni- capacitatea si norocul. In primul rand, ce POT sa fac avand in vedere cunostintele mele si in al doilea rand ,norocul- ce ma ajuta soarta , Dumnezeu (Zeita , spiritele sau ce vrei tu) sa fac... un singur lucru e cert –niciodata nu te poti baza pe capacitate asa cum niciodata nu te poti baza doar pe noroc... insa la fel de cert este si faptul ca fara noroc degeaba te bazezi pe capacitate...
Definitia ghinionului – opusul norocului. Adica ceea ce este de vina atunci cand toate se intorc impotriva ta – cand ai invatat o seara intreaga pentru un test si ai luat o nota mica pentru ca nu te-ai putut concentra ,cand te lasa balta prietenii pentru ca ai avut o problema si nu te-ai putut intalni cu ei odata, cand incerci sa adormi la pranz si postasul socoteste ca esti singura locatara din bloc care este acasa la ora aceea sau vecinul de jos vrea sa asculte manele la maxim ,cand ai examen de capacitate a doua zi si vecinul de sus isi pune gresie la 12 noaptea (desi de acuma abordez subiectul „Viata la bloc”)...
Ghinionul nu-l poti controla... poti sa injuri pisicuta neagra care ti-a trecut prin fata dimineata, impulsul de a iesi cu piciorul stang pe usa ,ziua de marti, ziua de 13, sarea si piperul , insa nu vei reusi decat sa te enervezi mai tare.
Fie ca esti superstitios ,fie ca nu esti, fie crezi in ghinion, fie il ignori, el tot exista si tot te urmareste...Singurul meu sfat este sa iti cauti un juju fain (adica un obiect sau un obicei care sa iti aduca noroc) – ciocolata, un episod din „The Tudors” sau o poza cu Johnny Depp, care sa iti mai indulceasca zilele nefaste...
Definitia ghinionului – opusul norocului. Adica ceea ce este de vina atunci cand toate se intorc impotriva ta – cand ai invatat o seara intreaga pentru un test si ai luat o nota mica pentru ca nu te-ai putut concentra ,cand te lasa balta prietenii pentru ca ai avut o problema si nu te-ai putut intalni cu ei odata, cand incerci sa adormi la pranz si postasul socoteste ca esti singura locatara din bloc care este acasa la ora aceea sau vecinul de jos vrea sa asculte manele la maxim ,cand ai examen de capacitate a doua zi si vecinul de sus isi pune gresie la 12 noaptea (desi de acuma abordez subiectul „Viata la bloc”)...
Ghinionul nu-l poti controla... poti sa injuri pisicuta neagra care ti-a trecut prin fata dimineata, impulsul de a iesi cu piciorul stang pe usa ,ziua de marti, ziua de 13, sarea si piperul , insa nu vei reusi decat sa te enervezi mai tare.
Fie ca esti superstitios ,fie ca nu esti, fie crezi in ghinion, fie il ignori, el tot exista si tot te urmareste...Singurul meu sfat este sa iti cauti un juju fain (adica un obiect sau un obicei care sa iti aduca noroc) – ciocolata, un episod din „The Tudors” sau o poza cu Johnny Depp, care sa iti mai indulceasca zilele nefaste...
Intreaga noastra existenta sta sub semnul perfectiunii... De cele mai multe ori ne chinuim sa facem lucrurile perfecte, ne chinuim sa fim perfecti si cautam perfectiunea la cei din jur (ignorand faptul ca noi nu suntem niciodata perfecti). Si daca am fi cu totii perfecti?
Am fi la fel...
Suntem deja la fel?
Sau fiecare dintre noi este diferit?
Suntem mai mult decat diferiti...fiecare dintre noi are o personalitate proprie care il face superb si unic in lume... Si totusi, cautam sa o ascundem si sa o schimbam cat mai mult...
De ce sa fii ca si restul? De ce sa te „integrezi” in grupul lor, in acel „tu” colectiv... de ce sa nu fii „tu” individual ,unic?
Ceea ce ne face atat de diferiti sunt tocmai defectele noastre...
Defectul pe care il ai te defineste... esti tu tocmai pentru ca ai acest defect... fara el esti doar un alt tu...
Am fi la fel...
Suntem deja la fel?
Sau fiecare dintre noi este diferit?
Suntem mai mult decat diferiti...fiecare dintre noi are o personalitate proprie care il face superb si unic in lume... Si totusi, cautam sa o ascundem si sa o schimbam cat mai mult...
De ce sa fii ca si restul? De ce sa te „integrezi” in grupul lor, in acel „tu” colectiv... de ce sa nu fii „tu” individual ,unic?
Ceea ce ne face atat de diferiti sunt tocmai defectele noastre...
Defectul pe care il ai te defineste... esti tu tocmai pentru ca ai acest defect... fara el esti doar un alt tu...
Ganduri despre vreme...
Dintre cele patru anotimpuri, trebuie sa recunosc ca imi place iarna... nu stiu de ce ,sincer ,pentru ca nu-mi place frigul , dar...imi place zapada moale ,care scartaie cand merg pe ea...Imi place sa ma uit pe fereastra si sa vad copacii albi...Imi plac noptile de iarna cu luna, cand zapada capata o culoare aurie si o reflecta...Imi plac fulgii care se topesc pe obrajii calzi...Imi place ploaia... imi place ploaia de vara, cu tunete si fulgere ,cu picaturi uriase de apa care cad violent peste lume si parca nu se mai opresc...
Toamna nu imi place... este atat de mohorata si nu mi se pare deloc colorata... Doar cer innorat si mult noroi...
Nu imi place frigul... este doar un spirit rau,un idiot care nu-si are rostul in lume ... ba da, singurul lui merit este ca fara frig nu ar fi zapada... dar ramane tot un idiot...
Ganduri despre muzica...
Imi place muzica... nu cred ca as putea sa traiesc fara muzica mea... imi place sa ma inchid in camera, sa imi pun castile si sa inchid ochii in timp ce dau drumul la o melodie pe care mi se pune pata in ziua respectiva... in minte, fiecare cuvant ,fiecare nota genereaza o imagine ,o miscare ,un fior...Am melodii care ma fac sa plang fara un motiv anume, doar datorita armoniei perfecte dintre sunete si sentimente ...
Am melodii care ma fac sa sar in sus de fericire si pe care topai pana ametesc...
Am melodii care imi dau sentimentul de maretie ,am melodii care ma fac sa ma simt mica ....
Muzica este o parte mult prea importanta a vietii mele... nu ma vad fara muzica... Imi place sa ascult muzica altora si imi place sa ascult muzica mea...Niciodata nu poti sa ai destula muzica... ai senzatia ca ar trebui sa existe o melodie pentru orice sentiment ,orice traire,orice gand... si probabil ca asa ar trebui sa fie...
Cred ca pentru fiecare dintre noi exista ACEA MELODIE ,care parca a fost scrisa special pentru tine ,care iti accentueaza bataile inimii ,care iti da fiori pe sira spinarii si lacrimi in ochi... care te lasa cu un nod in gat si care,la urma urmei ,iti da dependenta...Pe ACEA MELODIE nu o asculti niciodata de prea multe ori si nu gasesti niciodata o melodie care sa iti placa mai mult sau chiar la fel...
Doamne ,cat pot sa urasc noaptea!!!
Ba nu ,nu urasc noaptea...O, nu, cum as putea sa urasc ceva atat de frumos cum e noaptea?...
Urasc, totusi, incapacitatea mea de a inchide ochii si de a adormi fara prea multe chinuri...
Urasc sa stau in pat si sa ma uit la cei patru pereti ai camerei ,pereti pe care se plimba umbre si lumini ciudate , pe care mintea mea le transforma in „cosmaruri cu ochii deschisi“.
Urasc sa stau de cinci ani in fiecare noapte sa ma intreb de ce nu pot sa dorm. A ajuns o obsesie.Vreau sa adorm! Vreau sa adorm!Am nevoie de somn mai mult decat orice altceva!
Iar Hypnos nu vrea sa vina! Nu vrea, blestematul! Nu vrea ca eu sa inchid ochii si sa adorm...
Inchid ochii, totusi... ma gandesc ca TREBUIE SA ADORM!... TREBUIE SA ADORM!...TREBUIE!...
Dar vointa mea e atat de slaba ,nu pot nici macar sa-mi controlez pleoapele ,iar orice sunet ma deprima- acele ceasului ,acele blestematului de ceas ,zgomotele apei care trece prin tevi, vantul care trece prin frunze, pasii singuratici ale unui trecator, care probabil si el nu are somn...
Deschid ochii si imi inabus un sunet de disperare...incerc sa ma calmez...Imi amintesc ca nu trebuie sa ma gandesc ca trebuie sa dorm ,ci sa ma gandesc la ceva frumos...
Ma gandesc la frunusetea somnului.Inchid ochii si o energie care imi strabate tot corpul ma linisteste. Ma aflu la pragul dintre somn si trezire....
Zgomotele nu ma mai deranjeaza... doar lumina rosie a lampii... Lumina enervanta a lampii ma enerveaza. Rosul ei incepe sa se invarta si ...
Ma scol din pat si o sting...intuneric total... Ma cuprinde frica... monstrii somnului pandesc din toate directiile...
Ba nu ,nu urasc noaptea...O, nu, cum as putea sa urasc ceva atat de frumos cum e noaptea?...
Urasc, totusi, incapacitatea mea de a inchide ochii si de a adormi fara prea multe chinuri...
Urasc sa stau in pat si sa ma uit la cei patru pereti ai camerei ,pereti pe care se plimba umbre si lumini ciudate , pe care mintea mea le transforma in „cosmaruri cu ochii deschisi“.
Urasc sa stau de cinci ani in fiecare noapte sa ma intreb de ce nu pot sa dorm. A ajuns o obsesie.Vreau sa adorm! Vreau sa adorm!Am nevoie de somn mai mult decat orice altceva!
Iar Hypnos nu vrea sa vina! Nu vrea, blestematul! Nu vrea ca eu sa inchid ochii si sa adorm...
Inchid ochii, totusi... ma gandesc ca TREBUIE SA ADORM!... TREBUIE SA ADORM!...TREBUIE!...
Dar vointa mea e atat de slaba ,nu pot nici macar sa-mi controlez pleoapele ,iar orice sunet ma deprima- acele ceasului ,acele blestematului de ceas ,zgomotele apei care trece prin tevi, vantul care trece prin frunze, pasii singuratici ale unui trecator, care probabil si el nu are somn...
Deschid ochii si imi inabus un sunet de disperare...incerc sa ma calmez...Imi amintesc ca nu trebuie sa ma gandesc ca trebuie sa dorm ,ci sa ma gandesc la ceva frumos...
Ma gandesc la frunusetea somnului.Inchid ochii si o energie care imi strabate tot corpul ma linisteste. Ma aflu la pragul dintre somn si trezire....
Zgomotele nu ma mai deranjeaza... doar lumina rosie a lampii... Lumina enervanta a lampii ma enerveaza. Rosul ei incepe sa se invarta si ...
Ma scol din pat si o sting...intuneric total... Ma cuprinde frica... monstrii somnului pandesc din toate directiile...
E arhaica zicala ,si totusi de cele mai multe ori nu o luam in seama...de ce? Pentru ca e mai usor sa vedem doar ce se vede... de prea multe ori nu cautam ceea ce este important... de prea multe ori suntem superficiali si nu ne intereseaza ce e dincolo de ceea ce se vede...
Dar sa trec la subiect... de mai bine de 6 luni am auzit de ecranizarea musicalului "Sweeney Todd"...Johnny Depp ,Tim Burton, povestea unui barbier care taie capetele clientilor si un gust destul de amar dupa "Charlie and The Chocolate Factory"...deci nu l-am asteptat atat de mult... ba chiar mi-a parut rau ca magnificul Johnny Depp joaca "intr-o astfel de porcarie" ... si totusi... acelasi etern "TOTUSI" ...
M-am intalnit cu Irene si am stiut amandoua ca acela era filmul care trebuia vazut... ne-am chinuit o ora sa-l downloadam ,doua ore sa cautam subtitrare si inca o ora sa-l punem pe dvd... de luat l-am luat cu chiu cu vai ,subtitrare buna nu am gasit (jumate in engleza, jumate in romana) si pe dvd nu am reusit sa-l punem... semne clare ca nu trebuia sa-l vedem... si iar "TOTUSI" ... l-am vazut... si chiar mi-a placut... un joc beton din partea lui Johnny Depp ,care are si o voce grozava ,un joc beton din partea Helenei Bonham-Carter (pe care o antipatizez enorm...si totusi) , povestea unui om pentru care razbunarea devine singurul scop in viata, a unui om care nu poate vedea dincolo de ura si o omoara tocmai pe cea careia i-a fost dedicata razbunarea sa...
Cu siguranta un film care a meritat sa castige Globul de Aur si o interpretare care merita cu siguranta o nominalizare la Oscar...singura parte proasta a fost cantecul "I feel you , Johanna", cantec pe care Irene mi l-a cantat o jumatate de zi :D...
Asa cum vantul trece nemilos peste ramurile copacilor, spulberandu-ne calea catre cer, ducandu-ne mai departe gandurile, trairile, soaptele si temerile, asa trece si timpul, timpul caruia nu-i pasa de nimic.Batranul si chinuitul Cronos nu se uita la tine, nu zaboveste ,nu te asteapta.Nu-i pasa decat de el insusi.Controleaza el viata si moartea ,si totusi este cea mai egoista entitate din univers si nu da doi bani pe tine.Dar tie iti pasa. Iti pasa de el atat de mult ,incat il cauti mereu.Iti faci timp ,vrei mai mult timp, nu mai ai timp...
Iar Cronos e doar un mos garbovit, ranit si dat jos de fiii care s-au saturat de tirania sa si blestemat sa-si petreaca eternitatea in Tartar. Sau nu.Aztecii anuntau sfarsitul lumii in 2012, cand timpul se va termina. E suferinta afurisitului de Cronos pe cale sa se termine?Scapa el atat de usor?Sa fie timpul pana la urma finit?Sa aiba si el sfarsit, ca noi toti?
Iar Cronos e doar un mos garbovit, ranit si dat jos de fiii care s-au saturat de tirania sa si blestemat sa-si petreaca eternitatea in Tartar. Sau nu.Aztecii anuntau sfarsitul lumii in 2012, cand timpul se va termina. E suferinta afurisitului de Cronos pe cale sa se termine?Scapa el atat de usor?Sa fie timpul pana la urma finit?Sa aiba si el sfarsit, ca noi toti?
